(din Canada !)
Amicul meu de ani de zile,
Mi-a scris c-ar vrea ca Moş Crǎciun
Sǎ nu-i aducǎ nimic bun,
Bemveuri nu-i treb’e, nici vile,
Fi’n’cǎ el are-acum de toate
Dar sǎ-i aducǎ de se poate
În sacul lui, câteva…pile ;
Eu am primit mesajul clar…
Deci, am fugit la prǎvǎlie,
Am luat un raşpil de cǎlcâie,
Şi-un altul, d-ăla de cizmar,
O pilǎ de-unghii extra-fină,
Şi alte pile, vreo duzinǎ,
Sǎ ştiu cǎ-i fericit mǎcar,
Le-am pus la poştǎ, am plǎtit,
Da’ nu vǎ spun c-am fost luat
La întrebǎri şi suspectat,
Cum de aşa ceva trimit (?!)
Fi’nd scule pentru maţochism,
Mai rǎu chiar, pentru…terorism …
De am rămas încremenit !
Le-am spus atuncea cu mâhnire,
Că-ceste pile ordinare,
Aici le are orişicare
Şi nu-i nici o nenorocire,
Da-n ţara aia minunatǎ,
Cu oameni harnici şi bogatǎ,
Sunt pentru…supravieţuire !
Valeriu Cercel
Tuesday, December 9, 2008
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment